„Situația actuală a finanțării verzi în regiunile europene”: principalele concluzii ale studiului inițial al proiectului GreenGov

Studiul GreenGov evidențiază faptul că autoritățile publice devin tot mai familiarizate cu Taxonomia UE. Acestea încep să integreze criteriile tehnice de selecție ale taxonomiei în sectoare specifice (planificarea urbană, recuperarea economică, planurile de sustenabilitate etc.), deși gradul de înțelegere a acestora poate varia semnificativ.

Studiul inițial al proiectului GreenGov privind „Situația actuală a finanțării verzi în regiunile europene”, realizat de E&Y, a fost prezentat partenerilor în 26 noiembrie la Craiova, în cadrul celei de-a doua întâlniri a Consorțiului proiectului, și este acum disponibil public pe pagina web a GreenGov (Partea 1, Partea 2).

Pe de o parte, studiul urmărește să ofere o imagine de ansamblu asupra problemelor de reglementare a finanțării verzi și a Taxonomiei UE, explorând în același timp principalele provocări pentru autoritățile regionale și locale. Pe de altă parte, studiul propune recomandări pentru îmbunătățirea implementării instrumentelor și strategiilor de finanțare verde, concentrându-se pe temele abordate de GreenGov: Taxonomia UE și DNSH, evaluarea rezilienței infrastructurii la schimbările climatice, obligațiuni verzi, buget verde și instrumente financiare pentru susținerea tranziției verzi a IMM-urilor.

Cadrul de reglementare al finanțărilor verzi în UE

Studiul arată că, din perspectiva reglementării, instrumentele și regulile finanțărilor verzi din UE pot fi organizate în funcție de obiectivele lor, dar și de competențele regiunilor:

1. Instrumente care sprijină tranziția prin politici publice – de exemplu, utilizarea taxonomiei UE pentru îmbunătățirea (sau evaluarea) gradului de sustenabilitate al politicilor publice.
2. Emisiunea de obligațiuni verzi pe piețele financiare, similar practicilor din sectorul privat – regiunile se pot prezenta favorabil în fața investitorilor prin emiterea de obligațiuni. Fiind autorități publice care investesc în anumite tipuri de infrastructură (ex. infrastructură de transport), aceste obligațiuni regionale ar putea fi mai ușor aliniate cu taxonomia UE.
3. Utilizarea instrumentelor de finanțare verde pentru definirea criteriilor altor politici – de exemplu, aplicarea principiului „Do No Significant Harm” (DNSH) atunci când se finanțează proiecte fără obiective explicite privind sustenabilitatea, pentru a asigura gestionarea adecvată a riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță (ESG).

 

În practică, regiunile devin din ce în ce mai familiare cu instrumentele finanțărilor verzi, deși unele aspecte sunt implementate mai puțin decât altele. De exemplu, bugetarea verde este tot mai des utilizată la nivel regional sau local în Europa, dar implementarea taxonomiei UE rămâne fragmentată și lipsită de o aplicare unitară.

„Deși nivelul de conștientizare crește, există încă un potențial semnificativ de îmbunătățire în ceea ce privește înțelegerea și aplicarea acestor concepte esențiale de sustenabilitate în rândul autorităților publice”, explică experții Natixis GSH (Green and Sustainable Hub | Natixis CIB Finance Climate Transition ESG).

 

Implementarea bunelor practici în finanțările verzi: provocări și impacturi pozitive

Pe baza unui sondaj realizat în rândul a 11 autorități europene, dar și a unei analize de specialitate, studiul a identificat 16 bune practici în domeniul finanțărilor verzi. Cu toate acestea, implementarea acestora întâmpină mai multe provocări:

• Lipsa datelor disponibile și a calității acestora, necesare unor evaluări precise (ex. aplicarea principiului Do No Significant Harm – DNSH și analiza de reziliență climatică)
• Resurse limitate și expertiză internă insuficientă
• Dificultatea colectării și gestionării informațiilor privind sustenabilitatea, având în vedere implicarea mai multor părți interesate din sectoare diferite (ex. coordonarea între departamentele de finanțe și cele de mediu)
• Caracterul complex (și în continuă evoluție) al cadrului de reglementare, precum Taxonomia UE
• Povara administrativă pentru IMM-urile care doresc să obțină sprijin din partea sectorului public

Pe de altă parte, impacturile pozitive observate sunt:

• Îmbunătățirea contextului de guvernanță regională prin:
  • Promovarea implicării multiplelor părți interesate, încurajând atât colaborarea între comunitățile locale, cât și dialogul intern între administrații.
  • Promovarea unor organisme dedicate, interne sau externe, pentru a supraveghea implementarea cadrului de reglementare.
• Creșterea responsabilității, transparenței și încrederii investitorilor prin furnizarea unui set clar de criterii pentru evaluarea proiectelor.
• Integrarea obiectivelor și preocupărilor de mediu în ciclurile financiare.

Recomandările GreenGov pentru autoritățile regionale din UE

Recomandările generale ale studiului privind implementarea instrumentelor de finanțare verde evidențiază importanța transparenței, implicării părților interesate și guvernanței structurate. Acestea sunt concepute pentru a inspira și ghida alte regiuni europene în promovarea și îmbunătățirea finanțării verzi și includ:

• Îmbunătățirea guvernanței
• Implicarea părților interesate
• Promovarea transparenței

Recomandările studiului sunt sintetizate în „Fișa inițială de date GreenGov".

Pornind de la publicarea acestui studiu, activitățile de schimb interregional de cunoștințe din cadrul GreenGov vor continua, concentrându-se pe recomandările specifice adresate partenerilor de proiect în legătură cu tematica proiectului.